Care sunt pașii pe care trebuie să îi urmezi dacă vrei să divorțezi

Deși pare simplă, soluționarea unui divorț poate fi traumatizantă și extrem de complexă.. De exemplu, în cazul unui mariaj care a durat cel puțin 20 de ani, soțul împotriva căruia se intentează divorț poate obține despăgubiri care să compenseze dezechilibrele emoționale și sociale. De asemenea, soții pot obține divorțul și pe motiv de boală. Avocatul Titu Eugen Gheorghe face un ghid complet al divorțului în 2016.

1. Pe cale administrativă. Divorțul are loc în fața ofițerului de stare civilă, fiind o procedură asemănătoare celei de la momentul pronunțării căsătoriei. Marele dezavantaj al acestei modalități de divorț este faptul că nu este posibilă atunci când soții au copii minori.

2. Pe cale notarială. În acest caz, soții se prezintă în fața notarului public și îi comunică acestuia modalitatea prin care doresc soluționarea pe cale amiabilă a tuturor aspectelor privind desfacerea căsătoriei, inclusiv măsurile privind copiii minori. Așadar, în plus față de procedura de divorț pe cale administrativă, divorțul la notar are avantajul că este posibil și în cazul cuplurilor cu copii minori. Însă condiția majoră este ca soții să se înțeleagă cu privire la toate aspectele care derivă din desfacerea căsătoriei.

3. Pe calea instanței. Aceasta este calea clasică, la care apelează cele mai multe cupluri care nu reușesc să ajungă la un consens privind divorțul. La rândul său, divorțul pe calea instanței este de mai multe tipuri:

Prin acordul soților. Acest tip de divorț este dorit de cele mai multe cupluri, fiind cel mai puțin traumatizant, atât pentru parteneri, cât și pentru copii. Într-un astfel de caz, cererea de divorț poate fi introdusă în instanță de către ambii soți, printr-un mandatar comun. Cererea poate fi semnată de cei sau doar de unul dintre ei și acceptată ulterior de către celălalt. Această procedură poate fi introdusă indiferent de durata căsătoriei și chiar dacă există sau nu copii minori rezultați din căsătorie. „Ceea ce este esențial la acest tip de divorț este, pe de o parte, ca soții să fie capabili să își dea consimțământul valabil, respectiv să nu fie puși sub interdicție, iar pe de altă parte, soții să se înțeleagă cu privire la mai multe aspecte: revenirea la numele anterior, stabilirea locuinței copiilor, exercitarea autorității părintești, stabilirea unei pensii de întreținere etc.”, explică avocatul Eugen Titu Gheorghe. În cazul hotărârii de divorț prin acord, instanța va pronunța o hotărâre definitivă, în care nu se va menționa și din culpa căsătoria, fiind o variantă privată, preferată în special de către persoanele publice.

Atunci când raporturile dintre soți sunt grav vătămate. Este una dintre cele mai uzuale modalități de divorț în instanță. Sunt des întâlnite acele cazuri în care unul dintre parteneri dorește să obțină o hotărâre de divorț din culpa exclusivă a celuilalt partener – în special în cazuri de infidelitate/violență domestică/vicii/abandon de familie. „În aceste situații, partea care introduce cererea de chemare în judecată trebuie să dovedească în fața instanței că raporturile dintre soți sunt grav vătămate și că, deși a încercat remedierea acestora, nu s-a reușit. Mai mult, această modalitate este des utilizată și în cazul divorțurilor cu minori, întrucât prin dovedirea culpei exclusive a soțului pârât în destrămarea căsătoriei, se dovedește, de cele mai multe ori, și faptul că este în interesul superior al copilului ca locuința acestuia să rămână la soțul reclamant, iar pensia de întreținere să fie suportată de către soțul pârât”, mai spune avocatul Titu Eugen Gheorghe. De asemenea, în situația în care căsătoria a durat cel puțin 20 de ani, soțul din vina căruia se desface mariajul poate fi obligat, la cererea soțului reclamant, la plata unor prestații compensatorii menite să compenseze dezechilibrele semnificative pe care divorțul le-ar determina în viața celui părăsit.

Divorț în cazul căsătoriilor de cel puțin 2 ani: Această modalitate de divorț se adresează în special celor care lucrează în străinătate. „Sunt frecvente cazurile în care unul dintre soți pleacă în străinătate la muncă și, după o anumită perioadă, decide că nu mai dorește să se întoarcă în țară. În această situație, oricare dintre soți, ulterior trecerii unui termen de cel puțin 2 ani de separare efectivă, poate intenta divorțul. Nu au nicio relevanță împrejurările în care a avut loc despărțirea și nici cauzele care au condus la aceasta. Este nevoie doar de două condiții:să fie vorba de o separare în fapt de cel puțin doi ani și ambii soți să fie de acord să pună capăt căsătoriei”, adaugă avocatul. Instanța va pronunța o hotărâre în care va menționa culpa exclusivă a reclamantului, prezumându-se că acesta își asumă eșecul căsătoriei. Într-un astfel de caz însă, reclamantul nu poate solicita plata unei compensații soțului pârât, chiar dacă în cauză, căsătoria dintre cei doi ar fi durat mai mult de 20 de ani, întrucât culpa îi va reveni celui care a introdus cererea de chemare în judecată.

Divorțul din motive de sănătate: Depunerea cererii de divorț în această situație se poate face doar de către soțul bolnav. „Această modalitate a fost creată de legiuitor la îndemâna soțului bolnav, care realizează că nu mai poate continua căsătoria din cauza stării de boală. Într-un astfel de divorț, se vor administra probe privind starea de boală a soțului reclamant, respectiv martori, interogatoriu și expertiză medicală, iar instanța va hotărî dacă se poate reține existența bolii invocate și dacă aceasta chiar determină o imposibilitate de desfășurare a vieții familiale”, explică avocatul Titu Eugen Gheorghe. În acest caz, instanța nu indică culpa vreunuia dintre soți.

În general, nu există metodă mai bună sau mai rea de divorț. Cea mai bună modalitate de divorț este aceea care se potrivește cel mai bine în cazul respectiv. Astfel, divorțul pe cale administrativă nu poate fi introdus dacă respectivul cuplu are copii minori, iar divorțul la notar se poate doar dacă soții se înțeleg bine și pot decide aspectele separării. „Pe de altă parte, chiar dacă legislația în vigoare permite divorțul la notar chiar și atunci când sunt copii minori la mijloc, consider că un complet de judecători specializat în dreptul familiei se poate pronunța mult mai bine cu privire la interesul superior al copilului”, concluzionează avocatul Titu Eugen Gheorghe.

Primul pas atunci când o persoană vrea să divorțeze este să ia legătura cu un avocat pentru a beneficia de consultanță juridică și pentru a afla care este cea mai bună modalitate de a divorța. Nu este obligatorie prezentarea la mediator, întrucât instanța va încerca oricum, la fiecare înfățișare, împăcarea părților. În medie, un divorț simplu, prin acord, în instanță se soluționează cam în 4-6 luni. Întotdeuna un divorț cu minori va dura însă mai mult decât unul în care la mijloc nu sunt copii, întrucât probele administrate sunt mai multe. Costul unui divorț în instanță include: taxa de timbru, pe care reclamatul va trebui să o achite către instanță și care variază în funcție de modalitatea de divorț aleasă, și onorariul avocatului.